ENG | FRA | HUN | ROM

2005 | Tribune: "In the great avalanche of books and articles dealing with these topics that have appeared since September 11th 2001, we have not found a single one that analyses events in this way. Only an exceptionally acute mind could so accurately detect the hidden motives at the root of the quarrel that so deeply divided France and a few other European countries on one hand, and the U.S.A on the other. This mind is Hungarian, i.e. a European, from Central Europe."

BÉLA BORSI-KÁLMÁN

2025 |  Dan Culcer 

"opera lui Béla Borsi-Kálmán ocupa un loc aparte: ea se înscrie deopotriva în traditia critica a istoriografiei maghiare si într-o încercare constienta de dialog metodologic cu istoriografia romaneasca.
(...)
Lucrarea sa se distinge printr-un refuz explicit al lecturii etno-esentialiste a raporturilor maghiaro-romane;
(...)
Astfel, Béla Borsi-Kálmán îsi inscrie opera intr-o istoriografie structurala si relationala, mostenitoare atat a scolii maghiare de istorie sociala cat si a unor influente ale istoriografiei germane si franceze (Sozialgeschichte, istoria mentalitatilor).
(...)
Una dintre contributiile majore ale lui Béla Borsi-Kálmán consta în lectura secolului al XIX-lea transilvanean ca spatiu al unei modernizari inegale, si nu ca simplu teatru al confruntarii nationale.
El evidentiaza caracterul pluri-etnic si pluriconfesional al Transilvaniei istorice; coexistenta unor sisteme juridice diferentiate (nobilimea maghiara, comunitatile sasesti, taranimea majoritar romaneasca) si rolul ambiguu al reformelor liberale maghiare, care urmaresc egalitatea civica, dar produc efecte de excludere lingvistica si culturala.
Béla Borsi-Kálmán arata ca conflictualitatea nationala nu este un dat originar, ci produsul unei interactiuni între modernizarea politica, centralizarea statala si emergenta elitelor nationale. Aceasta deplasare analitica este fundamentala: ea dezesentializeaza opozitia maghiari/romani si îi dezvaluie radacinile socio-istorice.
(...)
El insista asupra pluralitatii proiectelor politice aflate în competitie, asupra absentei unui cadru institutional capabil sa integreze real revendicarile nationale nemaghiare
(...)
Aceasta abordare permite întelegerea agravarii tensiunilor nationale la sfarsitul secolului al XIX-lea, fara a reduce procesul fie la o politica deliberata de opresiune, fie la o simpla "lupta de eliberare nationala".
(...)
Recunoaste caracterul traumatic al Trianonului pentru societatea maghiara, subliniind totodata ca integrarea Transilvaniei în Romania raspunde si unor dinamici sociale si nationale anterioare. Acest refuz al victimizarii exclusive constituie unul dintre aspectele cele mai curajoase si, din punct de vedere stiintific, cele mai fertile ale operei sale.
(...)
Scriitura sa, deliberat sobra si analitica, evita retorica polemica. Ea urmareste sa deconstruiasca miturile istoriografice, mai degraba decat sa produca un contra-discurs national.
_{Limite si critici posibile}
O relativa sub-reprezentare a experientelor culturale si simbolice populare romanesti ; o focalizare pronuntata asupra cadrelor institutionale, uneori în detrimentul istoriei traite;
(...)
Opera sa ajuta la scoaterea istoriei Transilvaniei din confruntarea nationalista fata în fata, (...) ofera un model de rigoare critica într-un cîmp istoriografic puternic politizat.
În acest sens, cartilesale constituie nu doar o referinta stiintifica majora, ci si un exercitiu etic de responsabilitate istoriografica, indispensabil oricarei reflectii contemporane asupra coexistentei, memoriei si reconcilierii in Europa Centrala.
(...)
Strivite între imperii vechi sau actuale, tarile respective vor fi, în cele din urma, obligate sa colaboreze."

_{Elancourt, France, 15 ianuarie 2025}